Credință dincolo de timp: Mănăstirile din Moldova

0

În perioada în care Michelangelo afirma că “frescele sunt cele mai dificile şi îndrăzneţe picturi”, zugravii moldoveni au creat opere comparabile cu marile capodopere europene. Ba mai mult, frescele lor ascund taine care nici în zilele noastre, după mai bine de 500 de ani, nu au fost încă descifrate.

Primul lucru notabil despre Moldova, pe lângă accentul unic şi femeile frumoase, e contribuţia sa la istoria României. O mare parte a evenimentelor marcante au legătură cu Moldova, iar cei mai mulţi domnitori s-au născut ori au domnit pe aceste meleaguri. Au rămas locuri, tradiţii şi oameni ce fac parte astăzi din realitatea noastră. Moldova este spaţiul unde religia se îmbină cu istoria, bunătăţile păstrează aroma tradiţională, literatura completează pasiunea, iar oamenii sunt la fel ca toţi ceilalţi – mărinimoşi, harnici, dar şi cu mici defecte ce le completează naturaleţea.

Mănăstirea Putna

Aşezată într-o zonă împrejmuită de dealuri şi privelişti sălbatice, Putna este prima mănăstire construită din ordinul domnitorului Ştefan cel Mare.

Nu e de mirare că Mihai Eminescu a supranumit acest lăcaş sfânt “Ierusalimul Neamului Românesc”, mănăstirea fiind una dintre cele mai importante centre culturale, artistice şi religioase din România. Aici s-au copiat manuscrise şi au fost realizate miniaturi preţioase. De asemenea, lăcaşul deţine şi un bogat muzeu cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc.

Locul unde tradiţia, cultura şi credinţa joacă un dans hipnotizant, mănăstirea are în spatele construirii ei o legendă frumoasă. Se spune că imediat după ce Ştefan a cucerit cetatea Chilia, s-a urcat pe un deal (Dealul Crucii, care se află lângă mănăstire), a tras cu arcul şi a făgăduit că acolo unde va ateriza săgeata lui, va fi construit altarul noii biserici.

Lăcaşul, de o frumuseţe fermecătoare de la poalele Obcinei Mari, a avut ca scop principal servirea drept necropolă familiei domnitorului. Cu toate acestea, Ştefan a ajuns să-şi petreacă destul de mult timp aici, fiindu-i construită şi o casă domnească cât şi fortificaţii care să protejeze împotriva invadatorilor şi hoţilor.

Cu toate că de-a lungul timpului, mănăstirea a suferit destul de multe modificări, ea îşi păstrează şi până în zilele noastre aspectul de cetate, caracteristic marilor mănăstiri moldoveneşti.

manastirea putna

Mănăstirea Moldoviţa

Acum câteva veacuri, între pârâurile Moldoviţa şi Ciumarna exista o mănăstire ale cărei începuturi sunt îngropate în negura vremurilor. Se spune că a fost ctitorită de însuşi voievozii mușați iar zona a fost aleasă pentru farmecul şi sălbăticia ei. Mănăstirea despre care vă povestesc era înconjurată de munţi împăduriţi şi împrejmuită de două pârâuri a căror cântec se împletea armonios cu cel al naturii.

Din păcate, această mănăstire de lemn, vă mai poate arăta azi doar ruinele construcţiei falnice de altădată, care se află la 500 de metri depărtare de actuala mănăstire Moldoviţa.

Voievodul Petru Rareş, iubitor de artă, cultură şi moravuri, ca şi tatăl său Ştefan cel Mare, vrând să continue existenţa Mănăstirii Moldoviţa, a ales un loc puţin mai la vale de vechea biserică atât de îndrăgită de Alexandru cel Bun şi a construit actuala biserică a Moldoviţei în anul 1532.

Mănăstirea Moldoviţa este bine cunoscută pentru picturile ei exterioare, mai ales cele de pe peretele sudic, care s-au păstrat în foarte bune condiţii. Biserica pictată a mănăstirii este înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

manastirea moldovita

Mănăstirea Suceviţa

Legenda locurilor ne prezintă o femeie, modestă de prin partea locului care s-a oferit să ajute la ridicarea mănăstirii, cărând cu un car tras de bivoli piatră în fiecare zi timp de 30 de ani, fără întrerupere. La sfârşit singura ei dorinţă a fost aceea de a fi înmormântată în biserică, dorinţă care nu i-a fost îndeplinită. În schimb, pentru ca amintirea ei să nu se şteargă odată cu trecerea timpului, i s-a pus pe turnul clopotniţei chipul cioplit în piatră. Ciudata figură cu trăsături aspre, sumare, poate fi văzută şi în zilele noastre.

Un loc ocolit parcă de trecerea timpului, picturile exterioare ale locaşului sfânt sunt cele mai bine păstrate dintre toate mănăstirile care au astfel de picturi.

Mănăstirea Suceviţa este de asemenea înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO şi este un loc pe care trebuie să-l vizitezi măcar o dată în viaţă.

manastirea sucevita

Voroneţ

Supranumită fără nici un strop de exagerare “Capela Sixtină a estului”, mănăstirea Voroneţ este înconjurată de mister, tradiţie şi spiritualitate. Biserica actuală, pe pereţii căreia se află biblia povestită în imagini pe fundal albastru “de voroneţ” este aşezată peste o construcţie de lemn a cărei începuturi nu sunt cunoscute. Mulţi cercetători au încercat să descifreze misterul ce stă în spatele culorii specifice mănăstirii, care şi-a păstrat până în zilele noastre strălucirea şi intensitatea dar nimeni nu a reuşit să spună exact care este “reţeta” albastrului atât de fermecător al vopselei care durează de atâtea secole.

Înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, această perlă a orientului ascunde în pereţii ei mistere ce aşteaptă să fie descoperite şi poveşti ce aşteaptă să fie auzite.

manastirea voronet

 

sursă foto: dollarphotoclub.com

About Author

Leave A Reply

Acest formular colectează adrese de email și nume cu scopul de a răspunde eventualelor solicitări/întrebări. Pentru a utiliza acest formular declar că am peste 16 ani, că am citit și sunt de acord cu Politica de confidențialitate a acestui site.