P.S. It’s complicated: Căutări

0

La ora 7 mi-a sunat alarma. Am amânat-o de prea multe ori și cu eforturi supraomenești am reușit să mă ridic din pat. Robinetul l-am fixat la mijloc, să nu fie apa nici prea caldă, nici prea rece. De mic dejun n-am avut timp; eram oricum în întârziere. Dar eram nerăbdătoare să ajung. Mi-am luat umbrela verde, părea c-o să plouă. Am încuiat ușa de 3 ori și-am luat-o la drum. Odată ajunsă în fața ușilor din lemn masiv m-a cuprins o neliniște. O să reușesc să duc la bun sfârșit planul? Într-un final am intrat, iar înainte de-a trece la muncă, am primit o cutie de catifea albastră. Ce trebuie să fac cu ea?, am întrebat. ”Vei vedea”, mi s-a răspuns.

Stânga, dreapta, față, spate plin de cărți. Este minunat să pășești în locul care ascunde toate poveștile de dragoste, tristețea, ura, deznădejdea, cuceririle, speranța. Azi noapte am visat că eram amândoi în aceeași sală măreață și mă țineai de mână. Mă ajutai pentru că și tu aveai același țel ca și mine. Citeam cărțile cap la cap, dezbăteam sentimente, ne făceam visuri, zâmbeam. Te-ai oprit din citit și n-am înțeles de ce. Te uitai la mine ca un prost. Te uitai prin mine. Mi-ai spus că te uitai în mine. Ce prostie! Ambiția care zăcea în mine nu mi-a permis să pun capăt căutărilor. Și am continuat. Când m-am trezit, realitatea m-a izbit ca un fior rece ce-și face loc pe sub plapumă. Nici nu știu de ce am simțit nevoia să-ți spun ce-am visat. Așa, ca să știi.

Am început să iau fiecare roman la rând, era la fel ca în vis. Setea m-a cuprins și degetele mele nu pierdeau din pipăit nici măcar o literă. M-am lovit de oameni pe care parcă i-aș cunoaște de-o viață, m-am reîntâlnit cu sentimente de care m-am ascuns, sentimente care mi-au stors lacrimi de crocodil, sentimente care m-au făcut să simt că trăiesc. Dacă aș fi ușor naivă, aș spune că uneori m-am regăsit și pe mine. Că mi-am găsit fricile, sau poate că ele m-au găsit pe mine. Culmea, te-am regăsit și pe tine. Erai în fiecare pagină a fiecărei cărți. Dar niciodată nu erai tu în deplinătatea ta, așa că am tot căutat.

Clopotele bisericii din piața mică anunțau ora amiezii. Mai aveam destul timp. Am tot căutat, am tot citit și nu-mi venea să cred câte locuri cunoscute și trăiri proprii mi se derulau în față ca și cum aș fi din nou acolo. Dar tu tot nu erai acolo. Erau alții. Credeam că eram eu, dar de fapt era o altă femeie. Niciodată nu mă întâlneam pe mine așa cum sunt eu, niciodată nu te găseam pe tine întru totul. La un moment dat o senzație de foame mi-a pus stăpânire pe rațiune. Nu mă puteam concentra, deși nimic nu era mai important pentru mine decât să găsesc acea carte. Să te găsesc pe tine, să mă găsesc pe mine, să mi se desfășoare în fața ochilor povestea noastră. Trebuia să aflu deznodământul. Vroiam să te cunosc pe de-a-ntregul, să-ți știu fiecare gând, fiecare temere, să te înțeleg.

Dar protestul pornit în stomacul meu mi-a curmat orice urmă de concentrare și mi-am permis o pauză de un covrig. Și apoi mi-am amintit de cutie. Oare n-aș găsi în ea niște biscuiți? Poate. Dar cine ar pune biscuiți într-o cutie de catifea? Mai ziceam dacă era de carton sau tablă. În fine… încercarea moarte n-are. Am ridicat capacul și-am stat. Mă bucuram, deși nu am găsit biscuiți. Îmi era încă teribil de foame, dar neuronii mei s-au regrupat și încruntarea m-a lovit instant.

Ce anume ar putea căuta o inimă într-o cutie de catifea albastră? A cui o fi? Cine a pus-o acolo? Cu ce scop? Când am primit-o mi s-a spus că voi vedea eu ce anume trebuie să fac cu ea. Ei uite că nu știu. Și pe lângă toate căutările mele mai trebuie să-mi bat capul și cu inima asta. Oare cât o fi de grea? Aș putea să estimez dac-o iau în mână. Da, cam 200 g. Dar ce-i cu bilețelul ăsta? ”Răspunsurile nu se caută cu ochii, ele se găsesc în suflet.” Oare asta o fi o ghicitoare? Sigur e din ceva carte. Poate o fi un citat. Evrika! Tot ce trebuie să fac este să găsesc acea carte. Acolo sigur voi găsi tot ceea ce caut. Noroc cu inima și citatul!

sursă foto: dollarphotoclub.com

Fii la curent cu cele mai noi articole !

Signup now and receive an email once I publish new content.

Pentru ca nici noua nu ne place SPAM-ul, garantam confidentialitatea datelor tale

About Author

Sunt o optimistă convinsă și mi se spune că am un entuziasm molipsitor. Am declarat război oricărui colț de mobilă, acolo unde se râde mult sunt mereu prezentă și încerc să împodobesc lumea din jurul meu cu frumos. Îmi place să cunosc suflete noi, să le observ și să-i descopăr pe oamenii care le poartă. Și, poate cel mai important, îmi place să scriu despre toate acestea.

Leave A Reply

*