Andra – Între Muzică și Maternitate

0

Cu o carieră în continuă ascensiune și o voce care îți vibrează de fiecare dată în corp atunci când o asculți, Andra dovedește, încă o dată, că dacă muncești din greu și cu dedicare, le poți avea pe toate. E o femeie frumoasă, de-o eleganță și un caracter absolut, care reușește să împletească atât de armonios viața personală cu cea privată. E o femeie talentată, care ne bucură mereu cu piese atât de actuale și, totodată, ce păstrează acea unicitate cu care ne-a obișnuit de-a lungul anilor. E o mamă desăvârșită, un artist de excepție și un om altfel. Andra este primul cântăreț care reușește să obțină trei zile consecutive de spectacol la Sala Palatului, o performanță demnă de admirat. Noi îi spunem: Bravo, Andra! Iar cu această ocazie deosebită, Andra a fost de acord să ne povestească despre experiențele ei, despre drumul străbătut și felul în care izbutește să le îmbine pe toate și să se mențină în vârf.

Andra, în primul rând felicitări pentru performanța de a avea trei zile de concert la Sala Palatului. Cum ai reușit asta, fiind primul tău spectacol de genul acesta?

Mulțumesc mult, sunt absolut copleșită de această reacție a fanilor mei. Am ales cu atenție data primului spectacol, apoi am mai anunțat o zi și apoi încă una pentru că se vânduseră biletele repede, așa că am concerte pe 24, 25 și 26 februarie. Fiind primul meu spectacol atât de complex, primul la Sala Palatului, sunt în același timp și foarte fericită, dar și copleșită. Mă simt responsabilă față de toți cei care și-au cumpărat bilet și vor de la mine să fiu un artist care spune ceva. Promit că toată lumea va pleca de la spectacol cu o amintire frumoasă, că va fi o experiență specială, că vor vrea să fie alături de mine și la următoarele spectacole, pentru că acestea sunt numai începutul.

Care este prima amintire legată de cântat? Cum ți-ai descoperit talentul?

Primele amintiri legate de cântat sunt din copilărie, când nu eram neapărat pe o scenă, dar fredonam tot ce auzeam. Cântam mereu. La mine în familie cântă toata lumea: cântau și tatăl meu și fratele meu, Săndel. Ei au fost primii care au remarcat că pot interpreta și că îmi place mult.

Cine te-a îndrumat către muzică? Ai avut un mentor?

Tatăl meu a fost cel care m-a îndreptat către muzică și m-a protejat, cred că acesta e cuvântul. Vreau să spun că atunci când ești copil și îți găsești deja chemarea către o profesie, cu atât mai mult dacă e una artistică, e greu să știi ce pași să faci ca să ajungi unde vrei. Tatăl meu este un om puternic și înțelept și m-a ținut pe lângă el ca să învăț cât mai multe despre muzică, despre toate genurile, m-a însoțit la toate concursurile de interpretare și mi-a răspuns la întrebări când aveam nelămuriri. Astfel, am ajuns să înțeleg muzica în profunzime, să stăpânesc o tehnică, să fac și studii muzicale. În al doilea rând, îi datorez mulțumiri și lui Costi Ioniță, care m-a ascultat când aveam doar 13 ani și a crezut în mine, mi-a spus de atunci că voi ajunge un artist iubit și mi-a scris mai multe piese, printre care și primul meu single: În noapte mă trezesc.

andra interviu

Ai știut mereu că visul tău este să cânți?

Când eram fetiță, îmi doream să cânt, da, dar și să fiu prințesă: mă îmbrăcam cu hainele mamei sau ale surorilor mele mai mari. Mai visam și să am o nuntă ca în povești. Prințesă uite că nu sunt, însă, nuntă ca-n povești am avut, iar muzica este viața mea.

Ți-a fost vreodată frică? Care a fost cea mai mare temere pe care ai avut-o legată de o carieră în muzică?

Nu aș zice că mi-a fost frică, dar am avut mereu grijă să fiu văzută așa cum sunt eu. Moda este ca un curent puternic care te trage în largul mării. Trebuie să înoți mult ca să mergi în altă direcție. Am fost și eu de multe ori influențată de ceea ce era „la modă” la un moment dat- mă refer și la curent muzical și la styling. Eram mică și nu prea știam ce sfaturi să ascult. Ăsta e unul dintre riscuri când îți începi cariera în adolescență: nu știi nici tu foarte bine cine ești și ce îți place. Gusturile sunt încă în formare. Din fericire, mi-am găsit drumul, am ajuns să îmi formez o echipă puternică, oameni care mă inspiră și mă ajută să fiu mai bună.

Care este cel mai bun lucru în a fi celebru? Dar cel mai rău?

Multă lume îmi zâmbește! (râde) Serios, faptul că lumea mă recunoaște se manifestă frumos: oamenii mă salută, îmi zâmbesc, se poartă de parcă am fi deja prieteni. Am avut noroc. Mereu am avut parte de interacțiuni plăcute. Când mă duc la magazin, de exemplu, toată lumea e extrem de amabilă. Nu cred că există mari dezavantaje în a fi recunoscut. Eu cel puțin nu le simt.

Cum ți-ai descrie fanii? Ce înseamnă ei pentru tine?

Fanii mei sunt prietenii mei, chiar dacă nu îi cunosc personal pe toți. Cu social media, poți interacționa cu foarte mulți. Pe unii îi țin minte după numele de pe Facebook sau numele de utilizator de pe Instagram sau Youtube. Sunt unii care îmi lasă des comentarii, îmi trimit mesaje. Încerc să le și răspund, când am timp. Pe alții îi recunosc pentru că vin la multe concerte de-ale mele și deja ne spunem pe nume. Suntem prieteni vechi, cum spuneam. E greu să găsesc un lucru în comun tuturor. Ei sunt de toate vârstele, din toate orașele sau chiar din alte țări, dar pot să  zic că sunt toți oameni de calitate, oameni pozitivi, de nădejde, genul de om cu care vrei să fii prieten pentru că vine cu zâmbetul pe buze și la ziua ta să petreacă, dar și să te ajute să îți muți mobila, la o adică. Înțelegi? Cam așa îi simt eu când mă întâlnesc cu ei sau când îmi scriu pe internet.

andra interviu

Povestește-mi, te rog, despre cele mai frumoase amintiri legate de fani.

Păi, am multe. Cu unii, cum spuneam, am legat relații adevărate de prietenie. M-au însoțit în atâtea concerte în toată țara, că deja simțeam că fac parte din echipa mea. Acum, dacă știu că merg în orașul lor, îi și sun și le zic să ieșim la un suc, alături de trupa mea, după concert.

Cum te regăsești tu în muzica ta?

Aleg piesele ca să le simt, altfel nu le pot cânta. Mă refer și la versuri, și la melodie. Poate nu am făcut asta mereu, dar acum sunt mândră să am în repertoriu piese care mă reprezintă. Sigur, eu mă pot schimba și peste un timp să simt altfel, dar acum multe piese mă reprezintă.

Știu că ai studii în acest domeniu. Cât de important este pentru un artist să aibă studii și cât poate fi bazat doar pe talent și noroc?

Cu talent și noroc ajungi departe, chiar cred asta. Cu studii însă, poți ajunge și mai departe, poți să faci lucruri care nu îți sunt neapărat comode, la îndemână, ci să ieși din zona ta de confort. În orice domeniu e valabil asta. Și un bucătar bun poate deveni excepțional dacă are mai multe cunoștințe despre ingrediente și tehnici de gătit, nu?

Care este cel mai frumos cadou pe care l-ai primit vreodată? Dar pe care l-ai făcut?

Ca să fiu sinceră, orice cadou a fost minunat la momentul lui, dar cele care rămân în amintire sunt întotdeauna senzațiile, sentimentele: bucuria, entuziasmul, surpriza. Așa că aș zice că cele mai frumoase cadouri au fost ocaziile în care am fost înconjurată de familie și prieteni. Asta mă face să mă simt nemuritoare. De altfel, aș menționa orice cadou care m-a surprins, m-a emoționat sau m-a făcut să râd. Nu am idee care a fost cel mai frumos cadou pe care l-am făcut.

În afară de muzică, ce altceva îți place să faci?

Îmi place mult să dansez și să gătesc, deși nu sunt o expertă. Gătesc ca mai toate femeile de vârsta mea, care și muncesc, deci sunt mereu presată de timp. Nu știu să fac sarmale sau cozonaci, ci rețete rapide care au gust bun și îi încântă și pe copii: de exemplu, paste cu diverse sosuri.

Dacă nu ai fi fost cântăreață, ce ai fi vrut să fii?

Nu știu, nu cred că există alternativă pentru mine. Fac acum un exercițiu de imaginație și mă gândesc. Poate că profesoară de canto pentru adulți sau copii. Nu e totuna cu a fi cântăreață, nu? (râde). Îmi place să lucrez cu copiii.

andra interviu

Ai o familie minunată și o carieră de excepție. Felicitări pentru amândouă! Cât de greu este să te împarți între viața personală și cea profesională, mai ales ca și artist?

Nu știu dacă îmi este greu. Ca orice mamă care muncește, încerc să fiu prezentă în viețile copiilor mei cât mai mult: în weekenduri sau chiar în timpul săptămânii, când nu am nici concert, nici ședință foto, o zi de filmare sau interviu. Cred că reușesc. Dacă sunt plecată o zi sau două din oraș, recuperez în săptămâna următoare. Uite, saptămâna trecută, de exemplu, am stat toată ziua acasă cu Eva și David, iar după-amiază am mers cu David la un loc de joacă unde îi place lui mult. Când a nins, ne-am tăvălit câteva ore prin zăpadă, până am înghețat.  

Ce dorești să le transmiți cititorilor Altfel?

Le transmit să fie „altfel”, adică mereu așa cum simt ei, cum vor ei, cum sunt ei fericiți.

text: Ștefana Macovei

Fii la curent cu cele mai noi articole !

Signup now and receive an email once I publish new content.

Pentru ca nici noua nu ne place SPAM-ul, garantam confidentialitatea datelor tale

About Author

Altfel.

Leave A Reply

*