Visând la acasă

0

Tânjesc pe zi ce trece tot mai mult să dorm pe o bucată de pământ, să mă trezesc cu soarele de la est, să îmi culeg mărarul din grădina mea, să citesc o carte pe veranda căptuşită cu perne în lumina de la sud. Să privesc pe fereastra rotundă jocul copiilor cu lutul şi pietrele din vale, construind  minicăsuța lor, aşa cum au văzut la mama şi la tata … Un vis mai realizabil decât pare, dar presupune o altfel de muncă. O muncă de cunoaştere, de conectare cu inima, cu pământul, cu oamenii.

Şi să va spun sincer, munca asta chiar mă atrage mai mult decât munca a 12 ore pe zi într-un birou fără lumină, cu un şef care nu îmi place, pentru nişte bani care nu îmi ajung, ca să plătesc o chirie într-un loc în care nu mă simt acasă … pe scurt, să fiu în sistem.

Să angajez un arhitect care nu mă cunoaşte şi un constructor care nu ştie ce simt, deconectat de familie pe toată perioada proiectului, că doar e treabă de adulţi şi de profesionişti. Lăsăm lucrurile plăcute la urmă…peste câţiva ani…câţi?

Nu e prea greu să alegi cu inima, dar ce faci cu raţiunea prinsă în valul mulţimii care face altfel? Aduni multă informaţie, te conectezi încetul la o altă mulţime care nu ai crezut că există. Şi te deprinzi cu abilităţi care nu ai ştiut că le ai.

Familia ta devine şeful pentru care lucrezi zi lumină, cu drag, copii îţi sunt colegi de breaslă, în lumina soarelui. Devii arhitectul care ştie ce vrea, constructorul care îşi lasă energia pozitivă în pereţii lipiţi cu iubire. Nu e treabă de profesionişti ci e joacă cu iubire, nu e doar o clădire ci sunt relaţii îmbogăţite, prietenii înfrumuseţate şi o inima mulţumită, conectată  cu natura, cu sufletul tău şi al celor dragi.

Te costă exact cât valorează.

De unde începi?

Dacă aş avea o curte undeva, la bunici dacă nu în oraş, aş începe cu un proiect foarte mic, căsuţa de joacă a copiilor. În loc să dau 1000 lei pe una de plastic, mai înţelept e să plănuiesc una împreună cu copii. Un proiect care ar presupune multă iubire, timp de calitate cu cei care contează cu adevărat, distracţie şi o amintire pentru viaţă.

Adevărul e că informaţia şi abilităţile sunt atât de naturale şi uşor de asimilat încât copii vor deveni arhitecţi şi constructori în doar câteva zile, iar construcţia de căsuţe va fi jocul lor preferat, şi cu cele mai mari beneficii în dezvoltarea lor interioară şi intelectuală!

Text: Teodora Czentye
Sursă foto: dollarphotoclub

About Author

Altfel.

Leave A Reply

Acest formular colectează adrese de email și nume cu scopul de a răspunde eventualelor solicitări/întrebări. Pentru a utiliza acest formular declar că am peste 16 ani, că am citit și sunt de acord cu Politica de confidențialitate a acestui site.