O carte pe lună – sau un altfel de club de lectură

0

Acum 3 ani și ceva s-a născut în Timișoara un proiect mai mult decât promițător, și anume, “O carte pe lună”. L-am urmărit încă din primele luni și am observat cum interesul oamenilor a crescut pentru acest club de lectură. Iată că acum am ajuns să stau de vorbă cu Giorgia Harasim, co-fondatoarea acestui mic univers al iubitorilor de literatură. Am fost curioasă despre punctul ei de vedere în ceea ce privește comunitatea creată și gândurile dezbătute. Iar ea a fost mai mult decât bucuroasă să-mi împărtășească câteva dintre acestea.

Ce înseamnă „o carte pe lună”?

O carte pe lună înseamnă un club de lectură, o comunitate nișată pe cultură, întemeiată acum 3 ani (și 3 luni) și care continuă să crească pe măsură ce cititorii își scot năsucul afară din vizuina tapetată cu rafturi pline de cărți. Știm că cititul este o activitate care îți solicită timp și destul de multă răbdare și chiar și o anumită disciplină. Titlurile bune nu îți ies în cale atât de ușor. Trebuie căutate. Ei bine, clubul nostru de lectură este tocmai prilejul pe care îl așteptăm cu toții, noi cei pasionați de lectură: acela de a vorbi despre cărțile preferate, despre cărțile ce ne pun la bătaie valorile, despre autorii pe care i-am cita și-n somn și chiar despre titlurile care ne-au dezamăgit.

O carte pe lună înseamnă și posibilitatea de a aduce o contribuție în domeniul educației. Una mică, însă generatoare de schimbări majore. Campania cu care ne mândrim și care ne este tare dragă, „Construim un loc al viselor”, este dedicată colectării cărților pentru copiii din clasele primare. Pentru că nu putem acoperi un întreg județ, am primit propunerea de a ajuta Școala Primară Alioș pentru a-i construi o bibliotecă. Am alocat două luni acestei inițiative, am avut o mulțime de centre de colectare prin Timișoara și o bibliotecă ce trebuia populată cu vise. Bucuria face că, în septembrie, se împlinesc 3 ani de la demararea campaniei, iar noi continuăm să colectăm cărți pe care le donăm acestei școli (cele potrivite categoriei de vârstă 7-10 ani), precum și diferitelor asociații care au acces în zone puternic defavorizate.

Țin să menționez faptul că OCP este un club deschis la care poate participa oricine, indiferent de vârstă. Dacă te tentează tematica dintr-o anumită lună, hai să ne cunoști și să ne povestești despre cărțile citite pe acea tematică.

o carte pe luna

Cum s-a născut acest proiect?

La fel ca toate proiectele de suflet: la o cafea bună! Pe cuvânt, chiar era foarte bună cafeaua! După ce mi-am petrecut câteva ore lucrând într-o cafenea împreună cu o foarte bună prietenă de a mea, am decis să luăm o pauză de la proiectele pe care le discutam. În această pauză am primit sugestia de a întemeia un club de lectură, asta pentru că tot îmi place mie să povestesc despre cărțile pe care le citesc. Cine știe, poate întâlnesc oameni faini și iese ceva. În următoarea oră am dibuit un nume, un logo și o pagină de Facebook.

Din acel moment aveam două săptămâni pentru a planifica prima întâlnire a clubului, exact în aceeași cafenea. Inițiativa a fost primită cu mult entuziasm, iar experiența primei întâlniri mi-a lăsat un gust dulce, asemănător cu cel al prăjiturilor copilăriei. Și nu datorită tortului făcut de mama pentru a marca „nașterea” clubului (*mulțumim mami pentru tort!), ci datorită veseliei care ne-a însoțit timp de mai bine de trei ore. Mulțumesc Andreea Farcaș pentru că mi-ai dat curajul de a începe ceva, un ceva ce în timp a devenit familie.

Povestea a continuat și mi s-au alăturat omuleți tare faini, care m-au ajutat enorm în toți acești ani: Enikő Mózes, Anca Sorca, Voitek Heckel. Am mai crescut, ne-am lărgit cercul de lunatici, iar acum, Mihai Simu este cel care ne ghidează adesea discuțiile în cadrul întâlnirilor, Oana Minoiu ne ajută (mai ales vara) cu postări inspirate pe pagina noastră de Facebook, iar Dana Moica este fotograful nostru preferat. Ce să spun, clubul se schimbă mereu și mereu; încercăm să îi oferim cea mai bună direcție, cele mai incitante tematici și… cel mai bine cotate titluri!

Povestește-mi cum vă desfășurați activitatea la o întâlnire obișnuită?

Timp de trei ani ne-am desfășurat întâlnirile în diferite locații, tocmai pentru a ajunge la mai multe categorii de cititori. Ne-am dorit să ducem lectura în diverse spații pentru a transmite că nu numai în librărie sau bibliotecă se poate citi, ci din contră; poți savura o carte oriunde te simți tu confortabil. În consecință, ne-am planificat întâlnirile lunare în locații cât mai diverse: cafenele, terase, galerii, librării. Încă nu am ajuns să planificăm o întâlnire în tramvai, însă cine știe? Recent ne-am decis să ne facem cuibul într-o librărie nou deschisă în Timișoara, La Două Bufnițe, căci ni-s tare dragi și ne simțim ca acasă în librăria lor.

Ne dăm întâlnire lunar, în ultima joi din lună. Fiecare întâlnire are o tematică: fie una generală (exemplu: literatură americană, cărțile pe care le iubim, cărți despre călătorii etc.), fie una specifică (exemplu: o carte anume). Aceste tematici sunt anunțate lunar pe pagina noastră de Facebook iar în ultima perioadă ne-am făcut un obicei în a afișa tematicile pe două luni, acestea fiind tematici gândite a fi complementare.  

Avem și o structură de care încercăm să ne ghidăm: fiecare participant în parte are alocat un timp în care poate vorbi despre titlul sau titlurile alese. Deoarece cu toții ne dorim să împărtășim idei, încercăm să limităm timpul fiecăruia la 5-10 minute, mai ales dacă avem mulți omuleți prezenți. După ce am închis ciclul prezentărilor avem undă verde pentru discuții libere, nemoderate. Ne dorim ca fiecare să disece puțin cartea, să identifice ce anume l-a provocat, ce i-a plăcut în materie de fir narativ și cât de complex sunt structurate personajele. Sunt atât de multe de povestit…

Care este cartea lunii martie și ce veți discuta despre aceasta?

Începând cu luna februarie ne-am axat pe literatura germană. Am început cu o tematică generală, iar în martie mergem spre una mai specifică și discutăm despre Johann Wolfgang von Goethe, respectiv despre două dintre scrierile sale: „Faust” și „Suferințele tânărului Werther”. Se poate parcurge una dintre cele două cărți sau ambele, iar în cadrul întâlnirii vom discuta, analiza, compara cele două opere.

Iar acum, o întrebare mai nostalgică: mai citește lumea?

Aș putea răspunde acestei întrebări în două moduri: 1. da, însă nu suficient; 2. da, însă nu tot timpul cărțile potrivite. Știu că se spune că tinerii nu citesc, că piața de cărți are extrem de puțini clienți în comparație cu oferta extrem de generoasă. Cu toate acestea, părerea mea este că de cele mai multe ori citim cărțile nepotrivite până să ajungem să le descoperim pe cele care merită cu adevărat timpul nostru.

Orice călătorie are un punct de pornire, pe alocuri bagaje pierdute sau avioane ratate, destinații ademenitoare care, într-un final, se transformă în dezamăgiri. Dacă ne-am resemna și am renunța la călătorit, nu am mai avea prilejul să descoperim destinațiile valoroase.

Cam așa stă treaba și cu cititul. Trebuie să experimentezi, să cauți recenzii în surse de încredere și să nu te oprești din citit. Cine știe ce carte îți va schimba viața?!

Text: Ștefana Macovei
Foto: Dana Moica & Giorgia Harasim

Fii la curent cu cele mai noi articole !

Signup now and receive an email once I publish new content.

Pentru ca nici noua nu ne place SPAM-ul, garantam confidentialitatea datelor tale

About Author

Altfel.

Leave A Reply


*