Mituri, Obiceiuri şi Tradiţii Pascale

0

Iepuraşi de ciocolată, ouă colorate, celebra pască, friptură şi drob de miel, cadouri şi multă multă voie bună. Se apropie Paştele, cea mai importantă şi veche sărbătoare creştină, care este celebrată peste tot în lume indiferent de apartenenţa religioasă.

La creştini, această sărbătoare comemorează cele trei evenimente care s-au întâmplat într-o succesiune dramatică în weekendul care cuprinde Paştele, şi anume, judecata, răstignirea şi învierea lui Isus Hristos.

Ceea ce mulţi dintre voi nu ştiu, e că sărbătoarea Paştelui are multe obiceiuri şi legende care nu sunt de provenienţă creştină.

Iepuraşul de Paşti

Nu v-aţi gândit niciodată de ce simbolul paştelui este un iepuraş care se presupune că face ouă pe care mai apoi le aduce copiilor?

Ei bine, vechile legende păgâne, anglo-saxone, vorbesc despre o zeiţă pe nume Eostere, care era considerată zeiţa primăverii. Aceasta avea o pasăre la care ţinea foarte mult, iar într-una din zilele de iarnă, aceasta a fost rănită grav. Singura soluţie că să o salveze era să o preschimbe într-un iepure. De aceea iepurele, care a fost o dată pasăre, încă mai putea să facă ouă. Simbolurile principale ale zeiţei Eostere erau astfel oul şi iepurele.

Dar legenda iepurașului datează încă de pe vremea egiptenilor, ei fiind printre primii care au recunoscut iepurele ca simbol al fertilităţii, iar credinţa s-a răspândit mai departe la greci şi la romani.

Prima menţiune a iepurașului ca tradiţie şi obicei pascal apare în anul 1590 în Germania.

Această tradiţie a ajuns să fie atât de răspândită, încât peste tot în lume există iepuraşul de paşte care aduce ouă. Există însă mici diferenţe de tradiţie ca de exemplu, în Elveţia, cucii sunt cei care aduc ouă colorate copiilor, iar în anumite zone din Germania, cei mici o aşteaptă pe vulpița de Paşte.

Iar în caz că vă întrebaţi, primii iepurași dulci de Paşti au luat naştere în Germania, în secolul 19 şi erau făcuţi din aluat de foi şi zahăr.

Oul de Paşti

Obiceiul vopsirii ouălelor datează încă din anul 2000 î.Hr. şi era întâlnit în China antică. Creştinii au preluat acest obicei, în principal în Europa şi Asia. Spre deosebire de alte popoare, unde obiceiul a început încet încet să dispară, în România înfloreşte de la an la an. În unele regiuni vopsitul ouălor este o adevărată artă, tehnicile folosite transformă oul într-o adevărată pânză de creaţie unde simbolistica ajunge să te lase cu gura căscată.

Bineînţeles că în jurul ouălor de Paşti se învârt mai multe legende. Cea mai cunoscută dintre ele ne spune despre Maica Domnului care a venit să-şi plângă fiul răstignit şi a aşezat lângă cruce un coş cu ouă. Acestea s-au înroşit de la sângele care picura din rănile Mântuitorului. De atunci, creştinii de pretutindeni vopsesc ouăle în roşu pentru a-şi aduce aminte de răstignirea lui Isus Hristos.

Ciocnitul ouălor se face aşa cum ştim cu toţii. Învăţaţi de părinţi sau bunici, aceste reguli nescrise ne-au fost transmise o dată cu identitatea noastră culturală. Astfel, bărbatul mai în vârstă al casei, ciocnește oul din mâna partenerului şi atunci are loc schimbul de replici: “Hristos a înviat”, “Adevărat a înviat!”

Obiceiuri

Cum spunea un binecunoscut literat român, “veşnicia s-a născut la sat”. La fel, dacă vrei să înveţi despre tradiţii şi obiceiuri, la sat este locul unde au fost cel mai bine păstrate şi neatinse de trecerea anilor, tradiţiile şi obiceiurile româneşti

Astfel, la sat, există obiceiul ca în dimineaţa Duminicii Mari, oamenii să se spele pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu. Apă neîncepută o numesc ei. Se spune că cine face asta, va fi frumos şi sănătos ca un ou roşu.

Tot la sat încă mai întâlnim şi în zilele noastre obiceiul ca în a doua zi de Paşti, să fie udate fetele. Flăcăii cu mic cu mare, stropesc cu apă sau parfum fetele ieşite în cale.

Şi ca cel mai important obicei, care din fericire la noi încă se mai celebrează şi este centrat pe familie, îl reprezintă masa de Paşti. Când familia (îmbrăcaţi toţi în haine noi) se adună în jurul mesei îmbelşugate, de unde nu se întâmplă să lipsească, drobul şi friptura de miel, ouăle roşii, pasca cu brânză, cozonacii şi câte şi mai câte.

About Author

Leave A Reply

Acest formular colectează adrese de email și nume cu scopul de a răspunde eventualelor solicitări/întrebări. Pentru a utiliza acest formular declar că am peste 16 ani, că am citit și sunt de acord cu Politica de confidențialitate a acestui site.