Menuetul manierelor extravagante #descoperăbarocul

0

Adesea visăm cu ochii deschiși și ne imaginăm trăind în alte timpuri: unora le-ar fi plăcut să trăiască în America anilor ‘20, altora le-ar surâde ideea Greciei Antice, iar nouă ne face cu ochiul perioada Barocă. Mulți nu se opresc la visare, ci se scufundă în ore dedicate savurării și retrăirii unor vremuri de mult apuse. Ne considerăm norocoși, căci avem prilejul de a aduce în realitatea anului 2016 o bucată smulsă cu delicatețe din Epoca Barocă, ambalând-o timid sub numele de Festivalul Baroc Timișoara. Am ales să vorbesc la plural (un act poate destul de curajos, dar asumat pe de-a-ntregul) în numele echipei ce se ascunde în spatele acestui festival și cu ajutorul căreia am început redescoperirea stilului de viață teatralo-manierat, pe alocuri tragi-comic, construit pe un fundal tulburat specific baroc.

Deschidem cartea la pagina 1600, anul nașterii perioadei artistice baroce, într-o Romă deja sensibilizată de renascentiști. Termenul „barroco” provine de la expresia portugheză „pérola barroca”, însemnănd „perla falsă/neșlefuită”. Prin denumire s-a dorit accentuarea diferențelor ușor identificabile între stilul renascentist (clar și echilibrat) și cel baroc (plin de excese, „asurzitor de gălăgios” ca décor și excentric ca stil de viață).

Moda barocă a fost dominată de Franța și Spania, două mari puteri ce susțin validarea statutului social prin vestimentație și maniere.

Să aruncăm o scurtă privire în zona picturii: dacă Renașterea pune în prim plan formele ideale ale zeiței Venus, pictura barocă răstoarnă toate idelurile de echilibru și ideal estetic, punând în lumină silueta femeii rubensiene, cu caracteristici mai mult umane decât divine. Cu cât silueta unei doamne era mai împlinită, cu atât acesta era mai atrăgătoare, sugerând voluptate, posibilitatea de a asigura numeroși urmași. Aceste caracteristici denotau și o poziție socială susținută de o avere imposibil de trecut cu vederea.

festivalul baroc timisoara

Pe lângă silueta robustă și gâtul de lebădă, îmbrăcămintea era cea care dicta apartenența la o anumit clasă socială. Se elimină armonia elementelor, se încurajează contrastele puternice, materialele grele, corsetele rigide ce devin piesa centrală a rochiei și excesul de bijuterii. Talia trebuie să fie cât mai subțire, de aici și eforturile de a construi corsete care necesitau o amplă implicare inginerească pentru a se asigura că purtătoarea acestuia va avea o talie de viespe.

După lungi perioade în care clerul a avut monopol asupra tendințelor vestimentare, ce trebuiau să fie cât mai cuminți și anoste, barocul propune corsetul în V care ridică bustul domniței și pune în evidență un decolteu periculos chiar și pentru cei mai puternici bărbați ai lumii. Se spune că tinerele domnițe nu erau fericite de silueta lor decât atunci când ajungeau să își poată cuprinde talia între propriile palme. Picioarele rămân ascunse sub o rochie bogată, care la rândul ei ascundea alte câteva straturi grele ce îi mențineau volumul exagerat de mare. Una dintre cele mai cunoscute elemente din moda barocă este crinolina, de această dată îmbunătățită prin purtarea unei perinițe numite „panniers”. Aceasta era aplicată în jurul șoldurilor pentru a oferi și mai mult volum rochiei. Punând la un loc toate aceste materiale, perinițe, accesorii, pălării, mănuși, umbrele de soare… ținuta unei doamne ajungea să cântărească câteva kilograme ce cu greu puteau fi purtate pe picioare. Din această cauză, în sezonul rece, dată fiind structura arhitecturală a rochiei, doamnele nu aveau nevoie decât de o pelerină sau un șal pentru a face față frigului.

festivalul baroc timisoara

Moda devine instrument politic. Ajunge să fie dictată de către curte, noile tendințe pleacă de la Versailles și traversează întreaga Europă. Sub îndrumarea lui Ludovic al XIV-lea apare prima ținută bărbătească ce poate fi numită precursoarea costumului bărbătesc. Piesele de bază pentru ținuta bărbătească sunt tunica, vesta, cămașa albă, gulerul dantelat, pantaloni ¾, ciorapi albi până la genunchi și pantofi cu un mic toc. Modificarea adusă de Regele-Soare este realizată la nivel de compoziție: dacă înainte fiecare piesă era realizată din material de culoare și textură diferită, acum principalele piese ale costumului sunt realizate din același material, născându-se astfel „en suite”. Cu cât broderia era mai strălucitoare și brocartul mai bine lucrat, cu atât monsenior-ul își putea afișa mai bine statutul și funcția.

Moda barocă a fost dominată de Franța și Spania, două mari puteri ce susțin validarea statutului social prin vestimentație și maniere. Ludovic al XIV-lea impune un cod de condită la Curtea Regală ce trebuie urmat de întreaga nobilime. De acum, se intră într-o nouă perioadă în care alianțele se încheagă pintr-o simplă privire, iar trădările sunt planificate printr-o simplă mișcare a buzelor. Totul este spectaculos: concertele de muzică clasică date la Curtea Regală, balurile mascate, lecțiile de dans urmate de nobilime, jocul de cărți al doamnelor de societate, chiar și reprezentarea artistică a figurilor aristocratice.

Peruca devine un element specific artisocrației de la Curtea Regală, fiind simbol al aparteneței la o clasă socială superioară supusă direct regelui și etichetei regale. De asemenea, ținuta nu era singura care puncta puterea de influență a gentilom-ului, ci și prezența unei maitress care îi valida statutul. Nu degeaba se spune că în spatele oricărui bărbat stau ascunse două femei… fiecăreia atribuindu-se alt scop măreț.

Pudră alba, obraji rozalii, buze roșii, peruci înalte, rochii extravagante cu corsete devenite armură, sunetul unui clavecin încurcat de sunetul unor spade ce se izbesc într-o luptă haioasă ce face obiectul distracției seniorilor îmbrăcați în costume din brocart albastru și nasturi de aur… la asta visăm noi acum… E timpul să închidem cartea, căci am parcurs împreună mai bine de un secol, însă nu înainte de a vă spune că fotografiile incluse în acest articol sunt rezultatul călătoriei în timp făcute împreună cu o echipă talentată!

Pentru că pe viitor veți auzi și mai mult de noi, permiteți-ne să prezentăm echipa ce se ascunde cuminte în spatele promovării Festivalului Baroc din acest an: Diana Pap & Florin Lazăr (modelele noastre grațioase), Dana Moica & Csaba Teleki (fotografi), Timea Ban (make-up artist), Laura Petruțescu (nail technician), Marius Schiell (hairstylist), Marius Gaiță (inițiator festival) și Giorgia Harasim (responsabil relații publice).

Acestea fiind spuse, bon courage și pe curând!

Fii la curent cu cele mai noi articole !

Signup now and receive an email once I publish new content.

Pentru ca nici noua nu ne place SPAM-ul, garantam confidentialitatea datelor tale

About Author

Giorgia Harasim

Dă-mi un vinil cu blues, o ciocolată cu marțipan, un fotoliu comod, o carte bună și o să vezi cel mai fericit om de pe pământ. Toate astea montate într-o casă pe roți cu destinația „over the rainbow”.

Leave A Reply

*