Libertatea este starea pe care o dobândești

0

Voi începe acest articol printr-o afirmație destul de îndrăzneață: libertatea este o stare care se dobândește. Sunt numeroase căi de a atinge această stare, însă sunt mult mai multe moduri de a o pierde.

Am cunoscut recent o tânără care și-a dorit foarte mult să aibă un copil. Din motive medicale necunoscute pentru multă vreme, a pierdut câteva sarcini și a dezvoltat diabet zaharat pe bază de stres. Concomitent, în viața familiei ei s-au întâmplat și mai multe tragedii – boala și moartea unei persoane foarte dragi soțului ei, afacerea familiei care avea nevoie de ea să rămână în picioare.

După zeci de analize și intervenții, după multe întrebări care au rămas fără răspuns, această tânără a ales să facă un pas înapoi și să evalueze situația. A trecut prin multe atât ea, cât și soțul ei. Așa că au plecat într-o vacanță unde, ca prin minune, a rămas însărcinată. Acum așteaptă o fetiță care se va naște undeva prin decembrie.

Toate întâmplările, mult mai în detaliu ce-i drept, mi le-a relatat cu multă seninătate ca și cum ar fi povestit despre un film, nu despre viața ei. A concluzionat că ce nu te omoară, te face mai puternic. Sigur că nu și-a dorit să treacă prin toate aceste încercări, dar lucrurile au venit și au plecat. Mi-a spus un lucru care m-a marcat așa cum te marchează o lecție de viață – lucrurile se întâmplă, vrei sau nu vrei, contează felul în care le privești.

Povestea acestei tinere cu numai trei ani mai în vârstă decât mine, m-a făcut să mă gândesc la libertate. Poate că pare ciudată analogia, dar să ne imaginăm un alt scenariu. Cum ar fi fost dacă ea s-ar fi lăsat pradă depresiei? Pierderea unei sarcini este o lovitură grea pentru orice femeie, mai ales pentru cea care își dorește cu tot sufletul un copil. Tânăra de mai sus a pierdut nu unul, ci câțiva copii. Ar fi fost dreptul ei să aibă îndoieli, să se lase cuprinsă de disperare, să se oprească din căutări și să se resemneze. Ea a ales să lupte, să caute răspunsuri, să încerce diverse tratamente și, cel mai important, a luat lucrurile așa cum au venit. A avut puterea să meargă mai departe, iar acum visul ei este aproape de realitate. Pe scurt, a ales să fie liberă, să se debaraseze de toate ancorele care ar fi tras-o într-o închisoare a minții și a ales viața.

Deși se spune că libertatea e mai mult un concept decât o stare, iar DEX-ul o definește drept posibilitatea de a acționa conform propriei voințe, de a alege după pofta inimii, multă lume cade în propria capcană.

Ieșind dintr-un magazin în mare grabă, cum fac de obicei, am zărit cu coada ochiului o doamnă. Stătea pe o bancă și fuma. Am văzut-o cu coada ochiului, dar aș putea băga mâna în foc că plângea. Am văzut-o cum s-a uitat după mine și m-a apucat puțin groaza. Nu-mi place când oamenii se uită după mine pe stradă. Ajunsă la mașina, m-am întrebat oare de ce era atât de tristă. La o primă vedere, doamna părea liberă. Nu era închisă între patru pereți, nu încălca nici o lege pe care eu, aparent, să o știu. Probabil nu voi afla niciodată, dar m-a făcut să mă gândesc la altceva.

În timp ce noi dezbatem conceptul libertății, milioane de oameni cad pradă zilnic unei închisori mult mai crude decât cea în care ești închis efectiv, între patru pereți. Vorba aceea, dintre patru pereți poți evada, dar din propria minte e mult mai greu.

Nicolae Steinhardt, autorul operei Jurnalul Fericirii, spunea că adevărul ne face liberi, căci în viziunea lui, libertatea era mai mult decât o posibilitate. Cred că el o vedea ca pe o stare de a fi fericit și liniștit chiar și în condiții vitrege. Să fi fost vorba despre resemnare? sau poate despre acceptare fără resentimente.

Astăzi, poate mult mai mult decât părinții noștri, avem libertatea de a experimenta mai mult, de a călători mai mult și de a ne deschide mintea spre a înțelege tainele psihologiei umane. De cele mai multe ori, adevărul este atât de dureros, încât poate sfâșia chiar și cele mai pure suflete.

Însă fără el, fără adevăr, ne izolăm într-o închisoare mult mai crudă decât orice penitenciar construit de om. Gândurile pot fi mai chinuitoare decât orice pedeapsă, remușcările mai dureroase decât orice bătaie, iar incapacitatea de a ierta te leagă pe vecie de un eveniment care te va bântui toată viața.

Sunt multe lucruri care ni se întâmplă sau pe care le provocăm, fără să ne dăm seama, care nu au un final fericit. Lucrurile bune, dar și cele mai puțin bune fac parte din șirul vieții. Ele ne fac să înțelegem ce este bucuria și tristețea și ne ajută să devenim oameni mai buni, dacă reușim să ne detașăm și să le luăm așa cum sunt – lecții peste lecții, lecții până când le înțelegi și le înveți pentru a te desăvârși ca om.

Așadar, revin la afirmația inițială. Libertatea este o stare pe care suntem datori să o cultivăm mai întâi fizic, pe urmă spiritual și apoi să o manifestăm social. Așa cum fericirea nu este un țel, ci călătoria în sine, și libertatea este independența pe care o câștigăm după ce am înțeles deja cum este să nu o avem. Cum nici fără întuneric nu ne-am putea bucura de lumina soarelui, nici fără frig n-am cunoaște bucuria căldurii, așa nici fără suferință n-am ști ce e liniștea și iubirea.

Iar atunci când simțim că suntem captivi într-o situație, când orice încercăm nu dă rezultate, poate este momentul să apelăm la ajutor specializat. Nu este nicio rușine în a căuta să fim liberi și să evadăm din închisoarea minții, pe care noi am construit-o fie că realizăm sau nu.

Text: Teodora Mateoc

About Author

Altfel.

Leave A Reply

Acest formular colectează adrese de email și nume cu scopul de a răspunde eventualelor solicitări/întrebări. Pentru a utiliza acest formular declar că am peste 16 ani, că am citit și sunt de acord cu Politica de confidențialitate a acestui site.