Legendele iubirii

0

Iubirea e o forță cu care putem schimba tot. Ea nu se înțelege, ci se simte.
Paulo Coelho

Ne apropiem de luna februarie, luna iubirii. În această lună, cel puțin în două zile, vedem pe stradă tineri cu buchete de flori în mână, apar inimioare roșii prin toate magazinele, oferte de călătorii pentru îndrăgostiți, concerte și celebrelele căsătorii pentru o zi.  Mulți spun că în aceste zile ceea ce facem este să comercializăm iubirea și că nu avem nevoie de o zi care să ne amintească de faptul că suntem îndrăgostiți. Sunt voci care pe de altă parte spun că iubirea merită să aibă o zi a ei în care să fie sărbătorită. Nu putem spune care dintre cele două versiuni sunt corecte, dar cert este că dincolo de mediatizarea care are loc de Sfântul Valentin (14 februarie) și Dragobete (24 februarie), se află câteva legende… și să recunoaștem că miturile, legendele și misterul ne trezesc interesul și curiozitatea de cele mai multe ori. Așadar, să vedem care sunt acestea când vine vorba de sărbătorile iubirii.

Prima dintre ele spune că Dragobete era fiul Dochiei. El era la daci zeul care oficia în cer la începutul primăverii nunta tuturor animalelor. În decursul anilor această tradiție s-a extins și la oameni. Astfel, de Dragobete, fetele și băieții se întâlnesc pentru ca iubirea lor să țină tot anul, precum a păsărilor ce se “logodesc” în acestă zi.

Motivația preluării obiceiului păsărilor era profundă, din moment ce păsările erau privite ca mesagere ale zeilor, cuvântul grecesc “pasăre” însemnând chiar “mesaj al cerului”. Păsările care nu-și găseau partener pentru a-și face cuibul și a-și întemeia o familie, rămâneau singure până în aceeași zi de 24 februarie a anului următor.

O altă legendă spune că Dragobete, fiul Dochiei s-a căsătorit împotriva dorinței mamei sale. Dragostea tinerilor era frumoasă și cei doi îndrăgostiți erau mai apropiați cu fiecare zi care trecea. Bineînțeles că acest lucru îi displăcea Dochiei și pentru a-și necăji nora, într-o zi rece de iarnă, i-a dat acesteia un ghem de lână neagră și a trimis-o la râu să-l spele, spunându-i să nu se întoarcă până când lâna nu devine albă. Fata a încercat să spele lâna, dar chiar dacă degetele sale au început să sângereze, culoarea lânii rămânea tot neagră. De disperare, pentru că nu se putea întoarce acasă la soțul iubit, a început să plângă. Impresionat de durerea fetei, un tânăr numit Mărțișor i-a apărut în cale și i-a dat o floare roșie, spunându-i să spele lăna cu ea. Mulțumindu-i, fata a pus floarea în apă, a spălat lâna și a constatat cu uimire că lâna s-a albit. Fericită că a reușit să ducă la bun sfârșit această sarcină grea, și-a îndreptat pașii spre casă, dar nu a fost primită bine, soacra sa, din contră, auzind povestea fetei aceasta a acuzat-o că Mărțișor era iubitul ei. După această întâmplare, Dochia a pornit împreună cu turma sa spre munte, fiind convinsă că primăvara venise deja, altfel de unde ar fi putut Mărțișor să aibă floarea? Pe parcursul călătoriei sale, și-a scos, rând pe rând, cele doisprezece cojoace pe care le purta, până a rămas fără nici unul. Dar vremea s-a schimbat. Pe cât de frumos fusese la începutul zilei, pe atât de urât se făcuse pe-nserate. Ningea și totul începuse să înghețe. Dochia a înghețat împreună cu oile sale, transformându-se, conform legendei, în stană de piatră. Rocile se pot observa și astăzi pe muntele Ceahlău.

Așa cum spun și legendele de mai sus, Dragobete este sărbătoarea iubirii la români și chiar dacă aceasta nu a fost recunoscută până în secolul XIX din cauza miturilor și legendelor care o învăluie, în ultimii ani a început să prindă amploare.

Un mai mare impact a avut la noi Sfântul Valentin sau Valentine’s Day pe care îl sărbătorim în data de 14 februarie. După cum probabil vă gândiți, și această zi are legendele ei.

Prima dintre ele spune că odată era un împărat roman al cărui nume era Claudiu al II-lea, acesta fiind un luptător îndârjit care avusese multe războaie. El a vrut o armată puternică, dar majoritatea bărbaților romani nu doreau să meargă în luptă. Împăratul s-a gândit că, în locul luptei, bărbații preferau să stea acasă cu soțiile și copiii lor. În consecință, Claudiu a decis ca niciunul dintre soldații din Roma să nu se mai poată căsători. Împăratul s-a gândit că această lege îi va face pe bărbați să meargă la război și să lupte ca niște adevărați soldați.

Valentin, care era un preot crestin, credea că dreptul oamenilor de a sa căsători era dat de Dumnezeu, iar Claudiu nu putea să-l interzica. El a căsătorit în secret cupluri, cununiile fiind făcute în locuri secrete, pentru a nu putea fi găsit de împărat.

Într-un final, Claudiu l-a găsit și l-a arestat. Lui Claudiu i-a plăcut personalitatea lui Valentin, considerând că este un om tânăr și înțelept. L-a încurajat să renunțe la creștinism și să devină un soldat roman. Când Valentin a refuzat, a fost întemnițat și condamnat la moarte. Până în ziua execuției, el a trimis scrisori de adio către prietenii săi și le-a semnat scriind “Adu-ți aminte de Valentin al tău.

O altă legendă spune că Valentin era un medic foarte bun și priceput. El trata oamenii de diferite boli, chiar și când acestea păreau a fi fără de leac. Într-o zi, paznicul închisorii a venit la el să-l roage să o vindece pe fiica sa care era oarbă.

Valentin a încercat toate leacurile pe care le știa, însă niciunul dintre ele nu dăduse roade, așa că el a început să se roage pentru ca fata să-și recapete vederea. Aflând de rugăciunile lui, autoritățile romane l-au întemnițat. Din închisoare, el le scria pacienților săi și încheia cu formula „al tău Valentin”, „Cu drag, Valentin” etc, formulă pe care o folosim și noi azi. Cu câteva zile înainte să moară, Valentin i-a scris o scrisoare fetei pe care nu reușise să o vindece. Se spune că atât de mult și-a dorit fata să ajungă să citească scrisoarea, încât și-a recăpătat vederea.

Legate mai mult sau mai puțin de îndrăgostiți, legendele de mai sus povestesc despre iubirea pentru păsări, animale, pacienți și oameni în general. Cu timpul, însă, 14 și 24 februarie au devenit zile de sărbătoare pentru îndrăgostiți.

Important este să nu vă limitați la aceste două zile, ci să-i acordați atenție în fiecare zi persoanei pe care o iubiți.

Text: Ancuta Coman

About Author

Altfel.

Leave A Reply

Acest formular colectează adrese de email și nume cu scopul de a răspunde eventualelor solicitări/întrebări. Pentru a utiliza acest formular declar că am peste 16 ani, că am citit și sunt de acord cu Politica de confidențialitate a acestui site.