Voluntariatul – de la competență la profesionalism

0

Sectorul non-guvernamental din România reprezintă o componentă importantă a societăţii, iar tinerii, în special studenţii se implică din ce în ce mai mult în activităţi de voluntariat.

După părerea mea studenţii fac voluntariat, pe de o parte din dorinţa de a socializa, de a-şi petrece timpul liber şi pe de altă parte pentru a-şi dezvolta anumite competenţe. În Timișoara există foarte multe ONG-uri care pot satisface nevoia de dezvoltare a studenţilor. Dacă ne implicăm în activități de voluntariat avem posibilitatea de a dezvolta deprinderi precum: capacitatea de a lucra în echipă, comunicarea eficientă, asumarea responsabilităţilor, planificarea activităţilor, tehnici de negociere, managementul timpului, organizarea de evenimente, finanţare, socializare, etc.

Acestea sunt folositoare în orice meserie pe care alegem să o practicăm în viitor. Cu alte cuvinte, consider că voluntariatul este, în esență, o resursă extrem de importantă atât pentru studenţi, cât şi pentru comunitate.

Succesul în carieră este un deziderat pe care fiecare dintre noi vrea să îl dobândească. Însă pentru a atinge acest obiectiv fiecare persoană trebuie să fie conştientă de abilităţile pe care le are.

Capacitatea de a organiza este o abilitate cheie. Adeseori suntem stresaţi deoarece nu avem destul timp să ducem la bun sfârşit o sarcină. Acest lucru se întâmplă datorită lipsei cunoştinţelor de management al timpului şi a competenţelor organizatorice.

Modul de a câştiga prieteni sau de a influenţa oamenii nu este doar o competenţă a vieţii de zi cu zi, ci şi una de afaceri. Fiecare dintre noi poate să îşi îmbunătăţească competenţele în negociere evocând două tipuri de persoane, negociator maestru şi negociator începător. Negociatorul maestru este demonstrabil mai bun decât celălalt, iar competenţele sale sunt evidente, el va putea să încheie un parteneriat sub orice circumstanţă. În acest caz atitudinea este critică, negociatorul începător nu înţelege că orice lucru poate să fie negociabil la un moment dat, astfel renunţă foarte uşor. În cazul negocierii cea mai importantă componentă este linia de comunicare.

Timpul este o resursă foarte importantă, iar utilizarea şi planificarea acestuia duce la îndeplinirea obiectivelor pe care fiecare persoană şi le propune. Este o resursă ireversibilă. Odată ce se epuizează cele 24 de ore, nu pot fi recâştigate. Anumite principii de bază în management pot fi aplicate şi în cazul managementului timpului. Acestea sunt planificarea, fixarea priorităţilor, un sistem de muncă bine organizat, folosirea jurnalului sau a agendei. Astfel planificarea este o bună metodă prin care ne putem controla munca. Fixarea priorităţilor, metoda prin care sunt prioritizate unele acţiuni în raport cu altele, iar evaluarea şi raportarea acestora este esenţială.

De asemenea un sistem de muncă bine organizat ne ajută să comunicăm mai bine cu ceilalţi membrii ai unei organizaţii. Jurnalul sau agenda joacă un rol important în organizarea timpului deoarece este recomandabil să fie notate toate activităţile ce trebuie îndeplinite cu termenele lor limită precum şi notarea acestora în ordinea priorităţilor.

Indiferent de cât de dezorganizați am fost în trecut sau cât de tentați să amânăm lucrurile, acest lucru se poate schimba. Chiar dacă nu am găsit încă un job care să ne placă, voluntariatul este o opțiune recomandabilă. Putem deveni unul dintre cei mai eficienţi şi mai productivi oameni în domeniul în care activăm. Pe parcurs învățăm să ajungem de la confuzie la claritate şi de la frustrare la concentrare.

Text: Bianca Drămnescu

sursă foto: dollarphotoclub.com

Fii la curent cu cele mai noi articole !

Signup now and receive an email once I publish new content.

Pentru ca nici noua nu ne place SPAM-ul, garantam confidentialitatea datelor tale

About Author

Altfel.

Leave A Reply

*