Timișoara Film Society: o șansă pentru filmul timișorean

0

Filmul românesc are potențial din plin, însă prea puțină atenție se acordă în prezent acestui domeniu artistic (precum și multor altora) în țara noastră. În Timișoara, lucrurile stau și mai prost la capitolul “film”, situația fiind dominată de o atmosferă inertă. Când am auzit despre proiectul “Timișoara Film Society”, am fost plăcut impresionată și foarte fericită fiindcă există o asemenea echipă dedicată, hotărâtă să schimbe această situație. În sfârșit, Timișoara va începe să iasă din izolarea în care se obișnuise să existe odinioară. Am stat de vorbă cu cei care au înființat acest proiect: Ovidiu Roteliuc și Narcis Constantinescu.

Când a început proiectul propriu-zis?

O.R.: Ca idee, a apărut prin 2015, dar s-a concretizat anul acesta. 🙂

N.C.: Proiectul (ca nume) Timișoara Film Society a început în ianuarie 2017. Având undeva în minte dorința pentru film, am început să dezvoltăm această direcție chiar de la vârste fragede. De la experiența folosind programele de editare la cea tehnică, a fost nevoie de multe elemente până să avem siguranța începerii unui proiect.

Cum a venit ideea pentru Timișoara Film Society?

N.C.: A venit din nevoia de a crea un mecanism prin care putem spune o poveste, la fel cum se poate face asta prin scris, muzică, desen sau teatru. Noi am ales să le îmbinăm pe toate, iar cinematografia este modalitatea perfectă de a aduce privitorul în lumea ta.

O.R.: Suntem mai mulți, suntem iubitori de film, de a face film și ne iubim sincer și orașul :).

Există o echipă stabilă cu care lucrați sau experimentați cu diverse colaborări?

O.R.: Suntem, într-adevăr, câțiva “principali”, ca să spun așa, dar ne plac colaborările.

N.C.: Avem o echipă de bază pe partea de tehnic, în materie de actorie suntem deschiși colaborărilor, pentru că am observat zeci de oameni cu elemente speciale care au făcut fiecare proiect unic în felul său. Iar pentru asta le mulțumesc!

Timișoara Film Society

Care e filmul vostru preferat? Dar regizorul?

O.R.: Nu cred că am un film preferat… îmi plac filmele… am, totuși două filme pe care le-am tot revăzut: “Al Cincilea Element” și “Band Of Brothers”. Regizori sunt mai mulți: Tarantino, Besson, Nolan și Spielberg.

N.C.: Filmul meu preferat este “A Curious Case of Benjamin Button”, de la efecte speciale inovative la modalitatea unică în care a fost spusă povestea. Filmul este cu adevărat o operă de artă, îmbinând elemente de psihologie și emoție la un alt nivel. Regizori: Zach Snyder și Cristopher Nolan, pentru atenția obsesivă la detalii și cinematografia senzațională. Mare parte din filmele lor sunt gândite ca fiind perfecte vizual, indiferent unde se pune pauza, ceea ce este un detaliu incredibil și neobservabil în cinematografe.

Ce anume inspiră ideile voastre?

N.C. : Ideile noastre au la bază experiențe de viață, fie că vorbim despre cele amuzante spuse sub o altă formă, sau cele dramatice… toate au în spate o poveste relativ comună în care oamenii se pot regăsi.

O.R.: Pe mine, sincer, mă lovesc așa, pur și simplu. Cred că fiecare are stilul lui de a genera idei :).

Există anumite tematici pe care preferați să le explorați în filmele realizate?

O.R.: Răspunsul acesta se regăsește pe pagina noastră de Facebook, “Timișoara Film Society”, dar dacă totuși ar fi să răspund… încă experimentăm diversitatea.

N.C.: Momentan suntem în etapa de a explora diferite tematici. Ne ajută pe noi să clasăm fiecare actor ca fiind potrivit pe anumite teme. Temele dramatice au fost cel mai des explorate în proiectele noastre din cauza dificultății. Consider că este cel mai greu punct de atins, transmiterea emoției către cinefil.

Care considerați că este cea mai mare realizare a voastră de până acum?

O.R.: Fiecare film pe care l-am făcut este o realizare pentru noi 🙂

N.C.: În crearea “Timișoara Film Society”, consider că cea mai mare realizare este începutul. Punând toate lipsurile și negativismele deoparte și simplu focus către ceea ce iubim să facem.

Aveți planuri pentru un lung metraj?

O.R.: Da. Anul acesta am lucrat și lucrăm la scenariu. În 2018 filmăm primul lung metraj Timișoara Film Society.

N.C.: Lung metrajul este în etapa de pre-producție, respectiv pe partea de scenariu. Un lucru foarte important al filmului mare este îmbinarea tuturor temelor cu care am lucrat pentru a putea transmite o poveste cu multe substraturi, susținută de efecte speciale.

Care sunt planurile de viitor pentru Timișoara Film Society?

O.R.: Ne dorim să facem Timișoara cunoscută pe partea de producție cinematografică.

N.C.: Timișoara Film Society să ajungă un pilon pe partea cinematografică din România, poate să încurajăm și alți tineri/adulți în crearea unei industrii. Numărul cineaștilor cu experiență este incredibil, tot ce este nevoie este un așa-zis „teren de joacă”.

Înțeleg că proiectul vostru are și o componentă educațională. Despre ce este vorba?

N.C.: Componenta educațională este posibilitatea de a primii lecții de actorie de la actori certificați ai Teatrului Național, cursurile având o finalitate într-un scurt metraj sau chiar posibil lung metraj. Este un proiect în care noi, împreună cu sponsorii, punem foarte multă bază în rezultatul final, atât la crearea lui, cât și la distribuirea filmului. Asta, pentru un actor amator proaspăt intrat în lumea filmului, poate însemna o lansare, fie în lumea cinematografiei, fie în lumea clipurilor muzicale.

Timișoara Film Society

Povestiți-mi (pe larg) despre cel mai recent film al vostru.

N.C.: Cel mai recent film, care momentan este la post producție, se numește “Cina Romantică”. Este o poveste aproape clișeică de dragoste între doi tineri. Prezintă o fată elegantă și cu bun simț, jucată de Maria Avramescu, care ajunge cu nervii la limită de-a lungul cinei, vina fiind a lui Bogdan Firescu. El joacă rolul unui golan lipsit de interes. Rezultatul final este cel mai bun exemplu de karma pe care noi l-am afișat pe film, de la 22cm încoace.

Aveți, până acum, un film preferat, dintre cele pe care le-ați realizat? Sau unul de care sunteți cei mai mândri?

N.C.: “Scopul”, deși filmul abordează un subiect foarte nișat și sensibil, cu tentă religioasă. Jocul artistic al protagoniștilor (Mălina Manovici și Victor Manovici) a fost pur și simplu senzațional, pregătirea lor pe scenariu a făcut livrarea replicilor foarte emoționantă, lucru care a dat credibilitate cuvintelor așezate peste o coloană sonoră specială de pian. Asta ne-a permis nouă, pe partea de tehnic să ne focusăm asupra aspectelor vizuale mai mult, de la trecerea camerei prin geamul mașinii, până la efectele speciale are armei. “Scopul” rămâne, în mintea mea, un “pachet” de care sunt foarte mândru.

Fii la curent cu cele mai noi articole !

Signup now and receive an email once I publish new content.

Pentru ca nici noua nu ne place SPAM-ul, garantam confidentialitatea datelor tale

About Author

Leave A Reply

*