Povestea bornelor din Timișoara

0

borne-1

În urmă cu ceva vreme citeam într-un ziar un articol despre bornele Timişoarei. Articolul cu pricina avea şi câteva fotografii cu una dintre ele. Nu mi-a trebuit mult să îmi dau seama unde erau făcute acestea: borna fotografiată se află pe strada Oituz pe una din clădirile ce aparţin acum Universităţii de Vest.

Acest articol a fost scânteia ce a declanșat seria mele prin Timişoara pentru a identifica toate bornele, implicit, pentru a descoperi povestea acestora. A fost îndeajuns să distribui articolul ce mi-a incitat imaginația, căci imediat au început să curgă comentariile în care mi se spunea unde ar trebui să mai găsesc borne. Pornind de la comentarii, am ajuns să îmi stabilesc un obiectiv clar: să strâng cât mai mult imagini cu bornele, să le descopăr pe toate!

Povestea din spatele acestor ciudate bucăti din fier este relative simplă: rolul lor era acela de a indica înălţimea faţă de nivel Mării Adriatice. Bornele au fost aşezate pe clădiri în perioada sfârşitului de secol XIX şi început de secol XX.  De ce Marea Adriatică? Pentru că în acele vremuri Timişoara şi teritoriul Banatului, dar nu numai, aparţineau regatului maghiar. Marea Adriatică era marea la care regatul avea ieşire.

Probabil diferenţa de nivel între Marea Adriatică şi Marea Neagră, cea din urmă dând nivelul de referinţă acum în România, nu a fost de ordinul metrilor, ci- mai degrabă- sub un metru. Înălţimile au fost calculate cu 3 zecimele, ceea ce este o mare realizare pentru această perioadă, având în vedere că nu aveau o tehnologie atât de avansată precum avem noi în zilele noastre.

Cum arată bornele? Bornele sunt nişte casete din metal de formă rotundă care au în mijloc o pastilă. Pe aceste pastile au fost trecute numerele ce indică înălţimea faţă de Marea Adriatică. Casetele au fost aşezate în soclul clădirilor. Pe marginile casetei metalice este trecut următorul text în limba maghiară: „Temesvár sz. k. város szintezése az adr. tenger szintje felett.” Acest text s-ar traduce astfel: „Nivelul oraşului liber regesc Timişoara faţă de nivelul mării adriatice.”

Iată că în acea vreme Timişoara era socotit oraş liber şi regesc. Din nou, de ce liber? Pentru că în 1716, prinţul Eugeniu de Savoya eliberează oraşul din mâna turcilor. Regesc? Pentru că între anii 1315 – 1323, regele Carol Robert de Anjou îşi mută reşedinţa de la Budapesta la… Timişoara. Am putea spune că unde este regele acolo este şi capitala. Din păcate multe borne nu au supravieţuit timpului, iar altele şi-au pierdut pastila ce indica nivelul.

borne-2

Am găsit, însă 10 borne care au supravieţuit timpului. În cartierul Cetate am găsit 4 borne. În Elisabetin 2 si în Iosefin 4. Punctul cel mai înalt se afla în cartierul Cetate, iar cel mai jos în cartierul Iosefin.

Căutarea a meritat tot efortul, căci am avut șansa de a lua la pas zone din oraș pe care le-am ignorant până acum. Cea mai mare realizare din tot acest demers este concluzia pe care am conturat-o în toate aceste zile de hoinăreală pe străzile Timișoarei: bornele nu sunt doar un instrument ce indică nivelul față de Marea Adriatică, ci sunt un adevărat „barometru cultural”.

În lista de mai jos prezint cele 10 borne precizând şi adresa unde pot fi găsite.
1. Strada Oituz 2, pe clădirea ce găzduieşte Platforma de Cercetare și Formare Multidisciplinară Nicholas Georgescu Roengen – Laboratoarele de Cercetări Avansate de Mediu din cadrul UVT – nivel: 90.895 m
2. Piața Libertății 1, pe clădirea fostei Primării, astăzi Facultatea de Muzică şi Teatru din cadrul UVT, chiar pe colţ cu strada Emanoil Ungureanu – nivel: 91.985 m
3. Strada Carol Telbisz 2, pe clădirea Facultăţii de Chimie Industrială şi Ingineria Mediului din cadrul UPT, chiar pe colţ cu strada János Bolyai – nivel: 90.400 m
4. Strada Gheorghe Dima colţ cu strada Emanoil Ungureanu – nivel: 90.944 m
5. Strada Treboniu Laurian 1, colţ cu strada Gheorghe Doja
6. Strada Gheorghe Doja 30, colţ cu strada Romulus
7. Bulevardul Iuliu Maniu 47, colţ cu strada Johann Nepomuk Preyer – nivel: 89.599 m
8. Biserica catolică din Iosefin, pe Bulevarul General Ion Dragalina colţ cu Bulevardul Regele Carol I – nivel: 89.499 m
9. Palatul CFR, pe Bulevardul 16 Decembrie 1989 – nivel: 90.090 m
10. Splaiul Nicolae Titulescu 6, colţ cu strada Anton Seiller – nivel: 89.699 m

Text: George Blaj
Foto: George Blaj

Fii la curent cu cele mai noi articole !

Signup now and receive an email once I publish new content.

Pentru ca nici noua nu ne place SPAM-ul, garantam confidentialitatea datelor tale

About Author

Altfel.

Leave A Reply

*