POVESTE PENTRU CARMEN – Cacao cu lapte

0

Carmen, 7 ani, cu năsucul lipit de geamul rece, privea departe, spre cer, căutând măcar câţiva fulgi de nea… doar e iarnă, nu ? aşa ar trebui să se întâmple …când în toată casa se auzi vocea mamei:

-Carmen, la lecţii!

Oare a zis lecţii sau cacao cu lapte, se gândi fetiţa visătoare, şi continuă să caște la fereastră până când vocea mamei îi vorbi din nou, chiar în urechea dreaptă:

-Carmen, ai lecţii de făcut pentru mâine, la şcoală!

-Dar mâine nu mă duc la şcoală! Să meargă alţi copii, eu am mers azi şi am fost şi ieri şi săptămâna trecută, chiar toată săptămâna, fără să mă plâng.

-Te doare ceva? întrebă repede mama, îngrijorată.

-Da, mă dor ochii de la lecţii! zice fetiţa repede.

-De la televizor nu te dor ochii?

-Nu, că acolo e distractiv!

-Aşa trebuie să faci şi cu şcoala, şi la şcoală trebuie să te distrezi .

-Păi nu se poate, că-mi trebuie două limbi, şi uite,(scoate limba mare)eu am doar una.

-De ce zici asta? Nu înţeleg de ce îţi trebuie două limbi.

-Păi cu o limbă vorbesc româneşte şi mai îmi trebuie o limbă pentru germană.

-Ca să vorbim limbi străine nu ne trebuie mai multe limbi în gură, Carmen. Colegii tăi au aşa ceva?

-Păi nu, că şi ei, ca şi mine, ştiu doar o limbă! Care e diferită. De ce nu învaţă ei româneşte, că e mai frumoasă?

-Fiindcă e ţara lor aici şi se vorbeşte limba lor.

-Atunci noi ce căutăm aici, că avem şi noi ţara noastră!? Gata, am stat destul în vizită, să mergem acasă. Ce facem aici? De ce am venit?

-Am venit fiindcă ne-au primit şi trebuie să le mulţumim pentru asta!

-Eu vreau la bunica care vorbeşte limba mea.

-Şi eu vreau pe lună, dar nu se poate! ridică mama tonul, iritată.

-Mama! râse fetiţa, cum să vrei pe lună? Tu n-ai văzut că luna apare numai noaptea şi e întuneric acolo şi ţie nu-ţi place pe întuneric? Şi-ţi trebuie şi o pereche bună de aripi să ajungi până acolo… şi dacă te duci, să mă iei şi pe mine!

-Gata cu trăncăneala, treci la birou, să ne apucăm de lecţii. Hai că te ajut!

-Lasă că nu e nevoie, că nu mă mai duc la şcoală! Mă fac şi eu mămică şi stau acasă.

-Carmen, nu mai comenta, nu am timp. Trebuie să calc hainele de şcoală, să dau cu aspiratorul în dormitor şi să fug la magazin să iau ouă.

-Doar ouă? Ar trebui să iei şi lapte cu cacao.

-Lapte cu cacao avem.

-Şi atunci de ce nu îmi dai?

-O să-ţi dau deseară.

-Eu vreau chiar acum!

-Chiar acum mergem la lecţii!

-Păi nu m-ai auzit ce-am spus? zise, inocentă, copila. Până nu îmi creşte încă o limbă, nu mă mai duc la şcoală!

-N-o să-ţi crească niciodată.

-De unde ştii tu sigur? Chiar ieri mi-ai spus că tu nu le ştii pe toate, când te-am întrebat câte stele sunt pe cer.

-Nimeni nu le ştie pe toate!

-Atunci nu-mi trebuie aşa multă şcoală, că şi aşa n-o să le ştiu eu pe toate. Am fost destul la şcoală.

-Trebuie să mergi la şcoală până te faci mare.

-Sunt mare, nu mai sunt bebeluş.

-Până faci 18 ani.

-Cum? Cât? Mă minţi şi mămicile nu au voie să mintă! plângăcioasă.

-Nu te mint, eu am fost la şcoală până la 22 de ani.

-Chiar aşa de mult ? De ce aşa de mult ? Erai cam proastă, învăţai greu?

Mama e fără replică, e mută …nu pentru mult timp însă …

-Nu. Mie mi-a plăcut la şcoală, am învăţat mereu lucruri noi, de aceea am mers aşa mult. Şi am învăţat şi limbi străine: franceza, rusa, engleza.

-Dar germana, nu! şi râde răutăcioasă. Germana poate să o înveţe doar germanii.

-Nu e adevărat! Atunci engleza o pot învăţa doar englezii? Şi tu ştii puţină engleză!

-Ah, nu, mama !Engleza e limba lui moş Crăciun şi a lui Tom şi Jerry! Poate oricine! Doar germana e o limbă, aşa… ca de pe lună! Nu se poate învăţa, nu intră în capul meu, uite ce cap mic am, iar limba germană e maaaaaaaareeeeeeeeeeeee…

-O să-ţi demonstrez că nu e adevărat. Repetă după mine: guten tag.

-Repetă după mine (cuvintele româneşti le repetă veselă, tare, apoi, abia şoptit cele germane) gute ta …

-Am spus: guten tag.

-Şi eu am spus gute ta.

-Tag, cu g la urmă.

-Bine, …g…

-Încă o dată, legat: guten tag!

-Ce înseamnă? La ce-mi trebuie să spun asta?

-Când te întâlneşti cu cineva, îi spui „guten tag”.

-Pot să nu-i spun nimic, că nu cunosc pe nimeni aici. Dar dacă insişti tu, pot să fiu drăguţă

şi să zâmbesc.

-Trebuie să deschizi şi gura!

-Bine, o să zâmbesc cu gura până la urechi.

-Deci …guten tag, cum îl auzi, spune toate literele.

-Nu se poate doar …gute ta? E mai uşor!

-Nu se poate  că nu e corect şi nu te înţelegi cu lumea de aici.

-Foarte bine, asta şi vreau.

-Nu e bine deloc, că trăieşti aici şi trebuie să vorbeşti limba celor de aici. Şi asta corect, desigur. Şi astăzi vei învăţa câteva cuvinte.

-Sunt pedepsită? bîigui Carmen, şoptit, cu lacrimi în ochi iar mama se întoarse repede, frunzărind o carte, ca să-şi şteargă lacrima ce o avea în colţul ochiului, şi încearcă să-şi menţină tonul dur al vocii …

-Haide, treci la birou, o să te ajut!

-Dacă o să mă ajuţi mereu, cred că o să pot să învăţ şi limba chinezilor pitici cu ochii în dungă! strigă fata veselă, trecând la masa de scris.

-Eeeeee! râde-plânge mama, mai întâi să dăm gata germana şi apoi mai vorbim noi de alte limbi.

-Şi-mi dai apoi lapte cu cacao? Două căni mari?

-Da, îţi dă mama cât poţi tu de mult să bei! şi o pupă pe frunte, fericită că are aşa fată ascultătoare.

-Chiar şi trei căni, dacă vreau? Păi acasă, în România, îmi dădeai doar o cană.

-E, vezi? De aceea am venit aici, ca să-ţi dau lapte cu cacao cât poţi tu să bei!

-E, atunci poate nu e chiar aşa rău aici …, yupi ! deseară o să beau  milch schokolade wie viel ich will!

-Ce ai spus? Poftim? Ce ai spus?

-Asta ştiu să spun, e simplu ! râse fetiţa cu gura până după urechi. Cacao cu lapte cât de multă vreau eu!

Text: Glee Cristina
sursă foto: freepik.com

Fii la curent cu cele mai noi articole !

Signup now and receive an email once I publish new content.

Pentru ca nici noua nu ne place SPAM-ul, garantam confidentialitatea datelor tale

About Author

Altfel.

Leave A Reply


*