Shantaram de Gregory David Roberts

0

Mi-a luat câteva săptămâni să parcurg acest volum uriaș, de aproximativ 900 de pagini, dar, la finalul său, pot spune că a meritat efortul – care nu a fost un efort în adevăratul sens al cuvântului, pentru că Shantaram te ține cu sufletul la gură și nu-ți dai seama când se întorc paginile, una câte una. Mai întâi te atrage subtil în mirajul multicultural al Indiei, reprezentată mai cu seamă de orașul Bombay, de care autorul-narator se simte atras încă de la bun început și în care până și aerul are un miros aparte –„Mirosea a inimi frânte, a luptă pentru supraviețuire, a eșecuri și iubiri care ne fac mai curajoși.” Apoi, romanul își țese întortochiatul năvod al întâmplărilor palpitante, pe care nu le poți lăsa deoparte fără a le afla mai întâi deznodământul.

Shantaram are la bază o poveste reală, autorul este un fost deținut australian care a evadat dintr-o închisoare din țara sa natală și-apoi a fost nevoit să fugă într-un alt colț al lumii, pentru a-și păstra aparenta libertate. Dar o astfel de viață de fugar nu poate fi una lipsită de pericole, pornind din start la drum cu documente false, trăiești mereu cu teama de a fi prins. Nu și în Bombay-ul care îl adoptă rapid pe acest Gora numit Lin (unul din numele false pe care îl folosește și care rămâne cel sub care îl vor cunoaște toți cei cu care se împrietenește). Ca străin în Bombay, fie ești sursa de venit a localnicilor dornici să îți vândă mărunțișuri, să-ți schimbe valuta sau să-ți facă rost de droguri, fie te-apuci tu de felurite combinații, fiindu-ți mai ușor să intri pe sub pielea altor străini. Lin cunoaște viața de mahala, dar și viața luxoasă ca membru al mafiei din oraș și-și face prieteni în ambele lumi. Fascinant și pentru Lin, dar și pentru cititor, este contrastul profund dintre acestea – pe de o parte, mizeria mahalalelor, în care trăiesc înghesuiți, dar în armonie, zeci de mii de oameni la un loc, laolaltă cu șobolanii, pe de altă parte, opulența și teancurile nenumărate de bani ce se învârt în cercurile dominate de fărădelege ale mafiei. Dar Bombay-ul nu înseamnă doar mahalale și mafie, mai sunt și cei bogați care nu fac parte din vreuna dintre aceste lumi, însă, într-un fel sau altul, ajung să se intersecteze cu ele. Hoteluri somptuoase, zgârie-nori ce se construiesc în coasta mahalalei, miresmele bogăției orientale și miasmele sărăciei – furnicarul urban ascunde milioane de povești, mai mult sau mai puțin fericite, mai mult sau mai puțin tragice.

Conflicte de tot felul, povești de dragoste și povești despre supraviețuire – o permanentă luptă a unor personaje pitorești, pe ritmurile muzicii indiene, învăluite în fum de charras și aburi de chai.

Povestea lui Lin este una interesantă, plină de întâmplări palpitante, de răsturnări de situații. Printre ele, se insinuează uneori pasaje reflexive, introspective, care umanizează mult personajul principal, care altfel ar apărea doar ca un infractor nemilos, blamabil pentru aproape toate faptele sale. Mi-a plăcut mult cartea asta și, cu toate că parcurgerea a 900 de pagini ar putea sugera o oarecare saturație, lucrurile nu stau deloc așa – abia aștept să citesc și continuarea poveștii, materializată în volumul „Umbra muntelui”, apărut recent la aceeași editură.

Fii la curent cu cele mai noi articole !

Signup now and receive an email once I publish new content.

Pentru ca nici noua nu ne place SPAM-ul, garantam confidentialitatea datelor tale

About Author

Andreea Iulia Toma

Existența mea ar fi lipsită de culoare dacă n-ar fi cărțile, cărora le-am dedicat o bună parte din timpul meu în ultimii ani (aproape patru), de când mi-am făcut și eu un blog ca tot omul și îmi dau cu părerea atunci când simt nevoia. Mămică, de profesie jurist, dar fără a fi practicat vreodată, mă învârt într-un spațiu înțesat de cărți, mici bucurii și tot felul de griji neinteresante.

Leave A Reply

*