Cărți pentru nonconformiști… de la nonconformiști

0

Literatura are privilegiul de a putea înfățișa orice, fără a fi supusă unor reguli. Este adevărat că mulți scriitori țin cont de normele morale, sociale etc. și își așează gândurile într-o manieră cuminte, ce respectă tipare sau convenții scrise ori nescrise. Din fericire, nu toți procedează astfel, spre deliciul celor care înțeleg literatura nu doar ca o expresie dulceagă a realității ori a imaginației, ci drept un mod de a te expune pe tine sau lumea înconjurătoare fără restricții, fără ambalaje dichisite și frumos colorate. Pentru că viața, de cele mai multe ori, nu este roz. Astăzi voi aborda câteva dintre acele cărți care vorbesc despre o viață „altfel” decât cea prezentată în „celelalte” cărți – frustă, vulgară, lipsită de bun simț sau măsură… așa cum este ea.

Pentru mine, ”The King” este Bukowski, despre care știu că v-am mai vorbit și cu alte ocazii, dar nu mă sfiesc a vi-l recomanda din nou, mai cu seamă dacă vă doriți o lectură cu adevărat nonconormistă. Puteți alege orice carte a sa și orice gen pe care l-a abordat: fie că e vorba de roman, proză scurtă sau poezie, Charles Bukowski rămâne același genial nonconformist, supărat pe viață, dar iubind-o totuși cu patimă, trăind intens și fără prejudecăți în mijlocul sărăciei condimentate cu sex și alcool cât încape. Mi-au plăcut povestirile sale – „Povești despre nebunia obișnuită”, „Dragoste la 17,50$”, „Notes of a Dirty Old Man”, „Burning in water, drowning in flame”, romanele și mai mult – „Poșta”, „Hollywood”, ”Șuncă pe pâine”. Mai am câteva pentru că nu am vrut să epuizez tot într-un an.

Jeanette Walls șochează cu volumul autobiografic „Castelul de sticlă”, din care am citit până acum jumătate, în limba engleză. De pe coperta a patra a traducerii apărute la Editura Art, aflăm: „Castelul de sticlă este povestea adevărată și tulburătoare a unei familii nonconformiste pentru care aventura, spiritul liber și traiul neîngrădit de reguli inutile sunt mai presus decât confortul unui cămin tipic.” Iar relatarea te poate cutremura, cu atât mai mult cu cât știi că nu e o ficțiune. Traiul nomad, în afara regulilor societății, are și ceva fermecător, chiar dacă de multe ori înseamnă și mizerie sau lucruri ce nouă ne-ar putea părea revoltătoare. Copiii familiei Walls sunt învățați să se descurce singuri. Spre exemplu, la 3 ani, Jeanette fierbea singură crenvuști. Era plină de zgârieturi și de arsuri pentru că nimic nu îi era interzis și avea posibilitatea să descopere lumea prin propriile experiențe. Interesantă carte.

Un alt celebru nonconformist este Oscar Wilde care și-a șocat contemporanii atât prin scrierile sale, cât și prin modul în care a ales să-și trăiască viața: comportamentul său, părul lung sau vestimentația sa au reprezentat tot atâtea motive pentru a stârni dezaprobarea acestora. Vă recomand „De profundis”, o epistolă scrisă de Wilde în închisoare, adresată iubitului său, lordul Alfred Douglas. Relațiile homosexuale sunt un subiect controversat și astăzi. Vă puteți închipui cum erau ele privite în secolul al nouăsprezecelea. Oscar Wilde a sfidat normele vremurilor în care a trăit, iar orientarea sa sexuală a fost cea care l-a aruncat pentru doi ani în închisoare.

Incursiunea în lumea literaturii spiritelor libere nu ar fi completă fără Jack Kerouac și al său roman „Pe drum”, reprezentativ pentru Generația Beat. Cartea prezintă America anilor ‘50 și ai săi tineri dornici de libertate și de adevăr, chiar dacă pentru a le atinge trebuie să recurgă la mijloace neconvenționale. Libertinajul, vagabondajul sunt doar o parte dintre aceste mijloace. Personajele lui Kerouac își trăiesc clipa cu maximă intensitate și acest lucru pare să fie singura regulă a vieții lor.

Alți nonconformiști ai literaturii (și nu numai) pe care aș vrea să vi-i  amintesc sunt Irvine Welsh, cu al său „Trainspotting” sau Kurt Vonnegut, cu romanele și povestirile sale vizionare.

About Author

Andreea Iulia Toma

Existența mea ar fi lipsită de culoare dacă n-ar fi cărțile, cărora le-am dedicat o bună parte din timpul meu în ultimii ani (aproape patru), de când mi-am făcut și eu un blog ca tot omul și îmi dau cu părerea atunci când simt nevoia. Mămică, de profesie jurist, dar fără a fi practicat vreodată, mă învârt într-un spațiu înțesat de cărți, mici bucurii și tot felul de griji neinteresante.

Leave A Reply

Acest formular colectează adrese de email și nume cu scopul de a răspunde eventualelor solicitări/întrebări. Pentru a utiliza acest formular declar că am peste 16 ani, că am citit și sunt de acord cu Politica de confidențialitate a acestui site.