București, de Paul Morand

0

La 80 de ani de la prima apariție, volumul splendid reeditat de Humanitas aduce în fața ochilor noștri, ai cititorilor de azi, un București pitoresc, a cărui atmosferă vibrează de culoare, de arome, de povești. Farmecul Bucureștiului interbelic i-a stârnit diplomatului francez interesul pentru istoria ținuturilor românești, astfel că însemnările sale, structurate în scurte capitole, ne dezvăluie mai mult decât o frescă a orașului. Ele se prezintă ca o incursiune în veacurile de demult, ale căror pagini de istorie prefigurează într-un fel sau altul detaliile urbane de mai târziu.

Paul Morand descrie cu blândețe parcursul neamului care și-a stabilit în cele din urmă capitala în acest oraș al contrastelor, apoi poposește pe străzile prăfuite ale Bucureștiului, unde luxul și sărăcia se perindă într-un dans amețitor. Sunt anii ’30 și chipul clădirilor poartă încă amprenta unui trecut încărcat de patimi. Arhitectura, oamenii din diferite clase sociale, pe care francezul îi observă cu un ochi în egală măsură critic și îngăduitor, ni se înfățișează în toată splendoarea lor și, preț de o clipă, ai senzația că hoinăreşti prin acel oraș, diferit și totuși același cu cel de astăzi. Deoarece, lăsând la o parte circumstanțele istorice și individualitatea de moment, esența i-a rămas neschimbată, același fond îl au oamenii de ieri și de azi.

Familiar și fermecător apare Bucureștiul de altădată, culorile sale, când stridente, când spălăcite, n-au suferit prea multe modificări, dezvăluindu-şi formele de acum 80 de ani sau de mai demult, în paginile acestui volum, ce îmbină pitorescul imaginilor cu talentul scriitoricesc al lui Paul Morand. O lectură încântătoare, ce îi va captiva pe cei pasionați de istorie, dar și pe cei ce iubesc poveștile.

Fii la curent cu cele mai noi articole !

Signup now and receive an email once I publish new content.

Pentru ca nici noua nu ne place SPAM-ul, garantam confidentialitatea datelor tale

About Author

Andreea Iulia Toma

Existența mea ar fi lipsită de culoare dacă n-ar fi cărțile, cărora le-am dedicat o bună parte din timpul meu în ultimii ani (aproape patru), de când mi-am făcut și eu un blog ca tot omul și îmi dau cu părerea atunci când simt nevoia. Mămică, de profesie jurist, dar fără a fi practicat vreodată, mă învârt într-un spațiu înțesat de cărți, mici bucurii și tot felul de griji neinteresante.

Leave A Reply


*